La Praznicul Învierii Domnului, 20 aprilie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie Pascală, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca.
Din sobor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial, slujitori ai Catedralei și părinți profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din municipiu.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a dat citire Pastoralei de Paști din acest an, intitulată „Să ne curățim simțirile”, care pornește de la versetul scripturistic „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Curățirea simțirilor, spune ierarhul, este posibilă prin pocăință, spovedanie și o viață duhovnicească sinceră.
Înaltpreasfinția Sa a subliniat că dorința fundamentală a creștinului este vederea lui Hristos Cel înviat, iar împlinirea acestei dorințe depinde de curățirea inimii și a sufletului.
„Dorința noastră cea mare este să-L vedem pe Hristos Cel înviat din morți. Condiția pe care trebuie să o îndeplinim ne-o spune chiar El: «Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu» (Matei 5, 8). În slujba Învierii cântăm: «Să ne curățim simțirile și să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumină a Învierii și, cântându-I cântare de biruință, luminat să-L auzim zicând: Bucurați-vă!»”.
În continuare, ierarhul a subliniat necesitatea curățirii simțirilor pentru a-L putea vede pe Hristos.
„Sfânta Scriptură ne și arată care sunt simțirile sufletului pe care trebuie să le curățim. În acest sens, vă voi da două citate, unul din Vechiul Testament, iar altul din Noul Testament. Proorocul Iezechiel, pe când era rob, a văzut în vedenie un chip omenesc cu patru fețe: o față de om, altă față de leu, o a treia de bou și a patra, de vultur (Iezechiel 1,10). Cartea Apocalipsei ne spune că Sfântul Ioan Teologul a avut și el o vedenie cu patru ființe: «ființa cea dintâi era asemenea leului, a doua ființă, asemenea vițelului, a treia ființă avea față ca de om, iar a patra ființă era asemenea vulturului care zboară» (Apocalipsa 4,7).”
În acest sens, Mitropolitul Andrei îl citează pe Sfântul Macarie Egipteanul, care spune că cele patru fețe „preînchipuiau facultățile conducătoare ale sufletului”:
„Facultățile sufletului, cele patru funcțiuni ale sufletului sunt reprezentate simbolic de către cele patru ființe vii: rațiunea de către vultur; sentimentul de către bou; voința de către leu și conștiința de către om. În mod obișnuit, se spune că cele patru funcțiuni ale sufletului sunt rațiunea, sentimentul, voința și conștiința”.
Totodată, a evidențiat faptul că pocăința este unul dintre cele mai importante mijloace pentru curățirea sufletului de păcate:
„Am încercat în perioada Postului să ne curățim simțirile, și să-L putem vedea la Paști pe Hristos cu neapropiată lumină a Învierii și să-I cântăm cântare de biruință. Pentru că «acum toate s-au umplut de lumină: și cerul și pământul și cele de dedesubt». Ne-am folosit de toate mijloacele pe care le avem la îndemână pentru a ne curăța, dar mai ales de pocăință. Sfântul Macarie Egipteanul ne spune că pocăința este singura noastră salvare! Nici cultura, nici inteligența, nici noblețea, nici frumusețea nu-l reînnoiește pe om, ci numai pocăința adevărată, rușinea și regretul pentru tot păcatul săvârșit în trecut. Și, bineînțeles, schimbarea totală a felului de viețuire, de gândire. Iar pocăința presupune și o bună spovedanie.”
De asemenea, Mitropolitul Andrei a oferit exemple concrete de sfinți care și-au curățit simțirile și s-au învrednicit de vederea lui Dumnezeu. Astfel, l-a pomenit pe Sfântul Preot Mucenic Liviu-Galaction de la Cluj, model de curăție sufletească și mărturisire creștină în vremuri de prigoană. Acesta a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română anul trecut, împreună cu alți 15 sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți români a avut loc anul acesta, în data de 4 februarie, în Catedrala Patriarhală din București, cu prilejul celebrării a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925). Proclamarea locală a canonizării Sfântului Mucenic Liviu-Galaction a avut loc marți, 25 martie 2025, de Praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, cu ocazia hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, urmând a fi cinstit anual la data de 8 martie, în ziua trecerii sale la Domnul.
„Sfântul Liviu-Galaction de la Cluj. Rector al Institutului Teologic, vicar eparhial, este întemnițat la Aiud, pentru «vina» de a fi elaborat o programă de catehizare a tinerilor, de fapt a tuturor creștinilor, în biserică. Cu ocazia procesului de la Tribunalul militar din Cluj, în cele câteva minute de convorbire cu familia, i-a spus soției sale: «Dragă Sisi, împacă-te cu gândul că noi nu ne mai vedem în viața aceasta». Este chinuit la Aiud, Îl mărturisește pe Hristos cu seninătate și moare pe 8 martie 1961, fiind îngropat pe «Râpa Robilor». Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinților, iar local a fost proclamată canonizarea lui pe 25 martie 2025, de Praznicul Buneivestiri.”
În finalul scrisorii pastorale, ierarhul a spus că trebuie să vedem prezența Mântuitorului Iisus Hristos în fiecare semen, în aproapele nostru.
„E nevoie de o viață creștinească activă și de o atitudine corectă față de semenii noștri. Pentru că dacă ne curățim simțirile, Îl vedem pe Hristos în ceilalți. Ni se relatează faptul că într-o mănăstire tare s-au împuținat și au îmbătrânit călugării. Starețul necăjit s-a dus la un mare duhovnic și i-a spus necazul. Iar la sfârșit l-a întrebat: «Oare noi suntem cauza?». Iar duhovnicul i-a răspuns: «Voi sunteți cauza. Voi, cu indiferența și lipsa de comuniune cu ceilalți! Pentru că Domnul Hristos S-a întrupat în unul din viețuitori și voi nu-L băgați în seamă. Ați devenit nesimțitori».
Starețul s-a întors acasă și le-a relatat celorlalți călugări convorbirea cu duhovnicul. Atitudinea lor s-a schimbat. Nu știau în care dintre ei s-a întrupat Hristos. Și i-au tratat pe toți cu multă atenție și dragoste. Rezultatul? Lucrurile s-au îmbunătățit. Au început să vină tineri. Starea generală era una frumoasă, ca-n vremurile bune. Simțirile sufletești s-au curățit și erau în stare să-L vadă pe Hristos, Cel înviat din morți.”
Înaltpreasfinția Sa a încheiat Pastorala de anul acesta cu un îndemn inspirat din Cântările Învierii:
„Ziua Învierii! Și să ne luminăm cu prăznuirea, și unul pe altul să ne îmbrățișăm. Să zicem: fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.”
Pastorala a fost citită în toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în prima zi de Paști. Totodată, poate fi citită, integral, AICI.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Catedralei Mitropolitane, dirijat de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu.
Liturghia Pascală a fost săvârșită în prezența oficialităților militare și civile, a numeroși clujeni, oameni de cultură și reprezentanți ai mediului academic, printre care academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, domnul Mircea Abrudean, președintele interimar al Senatului, și colonelul Sebastian-Florin Cliţan, inspectorul-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj. Mulți din cei prezenți au participat la slujbă în fața Catedralei din Piața Avram Iancu, rugându-se alături de ierarh pentru cei aflați în necazuri și suferințe, pentru încetarea războaielor, pentru pacea, sănătatea și mântuirea lumii.
Slujba a fost transmisă în direct pe frecvențele Radio Renașterea: 91 MHz la Cluj, 99.1 MHz la Huedin și 102 MHz la Bistrița, precum și în format video pe paginile oficiale de YouTube și Facebook ale postului de radio.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
