Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s‑a întrunit în ședință de lucru în dimineața zilei de marți, 1 iulie 2025, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Reuniunea ierarhilor Bisericii noastre s‑a desfășurat sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României. La ședință a participat și Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Lucrările Sfântului Sinod au fost precedate, după rânduiala tradițională, de slujba de Te Deum săvârșită în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu‑vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, în prezența membrilor Sfântului Sinod.
În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a dat citire apelului nominal. Constatând prezența statutară a membrilor Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de lucru, menționând totodată programul, principalele puncte aflate pe ordinea de zi, componența comisiilor sinodale și repartizarea lucrărilor înscrise în vederea aprobării de către plen.
„Pe ordinea de zi se regăsesc probleme curente, dar și ceva cu totul special: în ședința de lucru a acestui Sfânt Sinod este trecută și aprobarea canonizării a 16 femei sfinte din neamul nostru care au fost mai întâi propuse de eparhii, iar aceste propuneri au fost apoi discutate în sinoadele mitropolitane. Am solicitat să se realizeze mai intens și mai devreme pregătirile necesare, anume elaborarea argumentelor de canonizare, a sinaxarului, troparului, condacului, precum și a schiței chipului fiecăreia din aceste sfinte femei. În mare măsură, mitropoliile care au responsabilitatea de a pregăti aceste materiale le‑au pregătit, le‑au trimis Patriarhiei, iar în ceea ce privește numărul lor, deși la început au fost 15, am ajuns tot la numărul de 16 persoane. La toate aceste 16 propuneri avem cel puțin sinaxarul, troparul și condacul, urmând ca în perioada următoare, până la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod, să se elaboreze textele liturgice pentru Vecernie, Litie, Utrenie și Liturghie, precum și acatistele respectivelor femei sfinte. Este necesar acest lucru deoarece, până la sfârșitul anului, textele respective trebuie din nou diortosite la Departamentul Carte de cult înainte de publicare, pentru că publicarea lor trebuie făcută la sfârșitul anului 2025 sau începutul anului 2026, urmând ca în primăvara lui 2026 să avem o ședință specială a Sfântului Sinod pentru proclamarea generală a canonizării sfintelor femei din lista respectivă şi existând până atunci posibilitatea de a picta icoanele lor în tradiția bizantină, proprie Ortodoxiei. Experiența din acest an a proclamării generale arată că se bucură credincioșii atunci când, deodată cu proclamarea canonizării acestor noi sfinți, se oferă și textele publicate cu slujbele lor și, mai ales, acatistul fiecărui sfânt”, a afirmat Preafericirea Sa în debutul cuvântului introductiv.
În continuare, Patriarhul României a detaliat specificul Anului omagial și comemorativ 2026 și a descris icoana acestui an, aflată în prezent în pregătire:
„Este foarte important ca, prin textele liturgice, să scoatem în evidență vrednicia acestor femei de neam român. Vrednicia lor este necesar a fi subliniată mai ales în cadrul Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame. Anul viitor, accentul cade pe importanța familiei creștine iubitoare de sfințenie. Într‑o vreme în care avem tot felul de ideologii confuze și bizare, trebuie să afirmăm sfințenia familiei și să arătăm cât de importante sunt mărturiile din Biserica Ortodoxă universală, dar și din Biserica Ortodoxă Română. În acest sens, a fost dată în lucru icoana anului viitor, cea a sfinților și sfintelor din familia Sfântului Vasile cel Mare. Opt membri ai acestei familii sunt trecuți în calendar. Această icoană circulă de mai mult timp în tradiția Bisericii grecești, iar noi am ales‑o pe cea mai potrivită și am dat‑o în lucru pentru a avea forma unei icoane ușor de reprodus. Această familie a Sfântului Vasile cel Mare este una în care sunt cinstiți părinții, fiii și fiicele, dar și bunica acestora. Totodată, s‑au trimis spre aprobare troparul și condacul acestei familii sfinte”.
De asemenea, Preafericirea Sa a subliniat și inițiativa de a institui o zi de pomenire a sfinților nevoitori de la Muntele Athos printre care se află și numeroși români, atât monahi, cât și ierarhi:
„Anul acesta, am avut ca icoană oficială Soborul Sfinților Români. Mai avem de aprobat și prăznuirea Duminicii Sfinților Aghioriți sau Athoniți, a treia Duminică după Rusalii. Deja avem aici icoana sfinților athoniți sau aghioriți, între care se află și unii sfinți români. Sfinții români aghioriți nu sunt doar cei care vor fi proclamați în luna iulie de Patriarhia Ecumenică, ci și ierarhii români care au stat o vreme, înainte sau după hirotonie, la Muntele Athos. Printre aceștia se numără Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Sfântul Grigorie Dascălul, Sfântul Calinic de la Cernica, precum și alți ierarhi și sfinți noi canonizați, precum Arsenie de la Prislop și Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus. În sinaxarul de trei pagini al acestei sărbători sunt menționați acești români care au fost și ei viețuitori, pentru o vreme, printre monahii Sfântului Munte Athos. Există în agenda noastră o foarte mare atenție acordată în anul 2026 sfintelor femei de neam român, dar și soborului sfinților aghioriți sau athoniți”.
În continuare, au fost suspendate lucrările în plen, ierarhii membri ai Sfântului Sinod retrăgându‑se în sălile stabilite pentru lucrările pe comisii: Comisia pastorală, monahală și socială în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia teologică, liturgică și didactică în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, iar Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
După finalizarea activităţii comisiilor, au fost reluate lucrările în plen, raportorii fiecărei comisii sinodale dând citire referatelor elaborate.
Mai multe fotografii AICI
Sursă text: Diac. Emilian Apostolescu / Ziarul Lumina și Sorin Ionițe / Basilica.ro
Foto credit: Mircea Florescu / Basilica.ro și Luigi Ivanciu / Ziarul Lumina
