La Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, joi, 14 septembrie 2023, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii de maici de la Mănăstirea Cășiel, cu ocazia hramului așezământului monahal și a marcării a 258 de ani de la înființare.

De la ora 10:00, la Altarul de vară din curtea mănăstirii, Părintele Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența a numeroși pelerini și a oficialităților locale.

Din sobor au făcut parte consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul Dejului – preotul Ioan Buftea, duhovnicul Mănăstirii Cășiel – protosinghelul Serafim Bădilă, starețul Mănăstirii Piatra Craiului – protos. Antonie Flore, duhovnicul Mănăstirii Strâmba – protos. Paisie Pașcu, o delegație formată din trei preoți din Uganda (Africa) și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură și le-a vorbit pelerinilor prezenți despre „Imensa dragoste a lui Dumnezeu față de noi, oamenii”.

 

În cadrul slujbei, Întâistătătorul Eparhiei s-a rugat pentru elevii care recent au început școala, precum și pentru pacea lumii.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Cășiel. La chinonic, interpreta Eugenia Marinescu a cântat mai multe pricesne.

La finalul Liturghiei, preotul Antonios Sempijja (Parohia „Sfântul Antonie cel Mare” din Wobulenzi, Uganda) a rostit un cuvânt duhovnicesc, totodată și-a exprimat bucuria de a fi prezent la hram împreună cu alți doi clerici si o monahie din Uganda.

Apoi, părintele duhovnic Serafim Bădilă a mulțumit ierarhului și tuturor celor prezenți la sărbătoarea așezământului monahal.

 

Ajunul sărbătorii

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei s-a aflat la Mănăstirea Cășiel încă din ajunul sărbătorii. Astfel, miercuri seara, 13 septembrie, de la ora 19:00, la Altarul de vară al mănăstirii, a oficiat slujba Vecerniei cu Litie, urmată de rânduiala călugăriei a unei viețuitoare din cadrul mănăstirii. Noua monahie a primit numele Porfiria. La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură.

Scurt istoric

Mânăstirea Cășiel a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, cele care mai rămăseseră după acţiunea din 1761-1762 a generalului Bukow, cu excepţia acelora care aveau şcoală pentru ,,învăţarea copiilor”. Biserica a ars în 1823 și a fost refăcută de localnici, dar s-a prăbuşit în anul 1925, iarna, sub povara zăpezii. Primăvara, enoriaşii satului Strâmbu şi ai cătunului Valea Căşielului au cumpărat actuala biserică de lemn din satul Canci (acum Dumbrăveni, judeţul Bistriţa-Năsăud). Biserica de lemn, azi monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea. După 1863, până în anul 1956 mănăstirea nu a mai avut călugări, rămânând în tot acest timp biserică de sat, Valea Căşielului fiind filie a satului Strâmbu.

Din 1956, vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Justinian Chira, pe atunci stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, a închegat prima obşte de maici, iar în anul 1959, când, prin Decretul 410, autorităţile comuniste au decis desfiinţarea mănăstirii, maicile au fost constrânse să plece, biserica rămânând din nou peste 30 de ani ca biserică de mir.

În anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” – Căşiel, ca mănăstire de maici. În anul 1994, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a sfinţit paraclisul cu hramul „Buna Vestire”.

În prezent, obștea mănăstirii numără 31 de maici, stareță fiind stavrofora Varvara Georgiu, iar duhovnic protosinghelul Serafim Bădilă.

Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti.

Mănăstirea păstrează un fragment din lemnul Sfintei Cruci, precum și o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Din aceeași categorie

Share This