Episcopul
Nicolae Ivan

S-a nascut in 17 mai1855, in localitatea Aciliu din judetul Sibiu, intr-o familie numeroasa de tarani mijlocasi. A urmat apoi cursurile primare in Aciliu (1861-1865), judetul Sibiu, Liceul de Stat din Sibiu (1865-1874), pe care l-a absolvit cu calificativul “foarte bine” (in iunie 1874) si Seminarul (Institutul) Teologic “Andreian” din Sibiu (1874-1877), tot cu acelasi calificativ (“foarte bine”).

Dupa absolovirea scolii pomenite , in septembrie1877 a fost numit invatator in Saliste( jud. Sibiu) unde a functionat pana in 1884.
Pomenim faptul ca intre timp s-a casatorit cu Maria Jech, romano-catolica trecuta la ortodoxie (in februarie 1880), iar apoi in 26 octombrie 1880 a fost hirotonit diacon, de catre Mitropolitul Miron Romanul (1828-1898).
Remarcandu-se pe taram cultural-scolar, dar si cu sprijinul cumnatului sau, Dr. Partenie Cosma, directorul Banci “Albina” din Sibiu, a ajuns sa fie hirotonit preot (in 26 octombrie 1884) de catre acelasi mitropolit si numit preot si profesor de Religie la Penitenciarul din Aiud. Aici vreme de sase ani (1884-1890) a desfasurat o intensa activitate “umanitara si romaneasca”, primind elogii si multumiri din partea celor care l-au cunoscut.
La 30 septembrie 1890 si-a dat demisia din acest post, iar incepind cu data de 1 octombrie 1890 a functionat timp de doi ani ca redactor responsabil la “Telegraful Roman” din Sibiu (1890-1892). Ca redactor al acestei vestite publicatii religioase a aparat cu multa darzenie interesele Bisericii si ale Neamulu Romanesc.
De remarcat ca, in sedinta Sinodului mitropolitan din Sibiu, din aprilie 1892, si-a adus un aport de seama la promovarea Hotararii nr. 17/1892 a Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, prin care s-a decis infiintarea unei eparhii noi, pe teritoriul Mitropoliei Ardealului. Aceasta era fixata sa fie la Cluj sau la Dej, in cazul in care autoritatile maghiare s-ar fi opus acestei idei; pana la urma s-a infiintat la Clujin 1921.
In 31 octombrie 1892 i s-a incredintat conducerea protopopiatului Alba-Iulia, dar si functia de preot paroh la parohia centrala din acelasi oras. Aici a fost preocupat nu numai de viata duhovniceasca a credinciosilor sai, ci si de promovarea culturii in randul neamului romanesc (mai ales prin ASTRA), dar si de pastrare a unitatii lui sufletesti.
In noiembrie 1894 a fost numti (in paralel) si ca administrator protopopesc la Orastie. A dus aceeasi politica bisericeasca ca si in protopopiatul Alba-Iulia:
a lamurit preotimea si pe credinciosi de importanta educatiei religioase si morale prin intermediul Bisericii;
a stimulat invatatorii in munca de culturalizare a maselor de credinciosi;
a lucrat cu multa darzenie pentru sustinerea scolilor confesionale ortodoxe in Transilvania;
a constientizat pe romani de insemnatatea pastoririi si apararii fiintei lor nationale s.a.;
In urma acestei bogate activitati pe taram bisericesc si national, la 1 iunie 1897 a fost ales asesor (consilier) economic la Arhiepiscopia Sibiului. Intre realizarile de seama de pe vremea cat a indeplinit aceasta functie se numara ridicarea monumentalei catedrale mitropolitane din Sibiu, precum si a cladirii Academiei Teologice “Andreiene” (azi Facultatea de Teologie “Andreiana” din Sibiu).
Mentionam ca in “perioada siberiana” a fost membru in Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1888) si membru al Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888-1919). Remarcam, de asemenea, faptul ca a fost unul dintre militantii pentru infaptuirea statului national roman (de la 1 decembrie 1918), precum si vicepresedinte al Comitetului Central al Partidului National Roman din Transilvania (1906-1918). Tot prin el s-a implinit visul marelui Mitropolit Andrei Saguna de a se intemeia o episcopie la Cluj.
In sedinta Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, din 15 februarie 1919, a propus reinfiintarea vechii ctitorii a lui Stefan cel Mare, cu sediul de la Cluj. In urma demersurilor facute si dupa ce a ajuns presedinte al Consistoriului eparhial de la Cluj (1919-1921), a depus o intensa munca de doi ani, care a avut drept rezultat reinfiintarea Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului (cu sediul la Cluj), la 22 iunie 1921, legea de intemeiere a ei a fost publicata in “Monitorul Oficial” din 18 iulie 1921; in sinodul prezidat de Mitropolitul Dr. Nicolae Balan al Ardealului a fost ales intaiul episcop al Clujului, asesorul Nicolae Ivan din Sibiu.
Dupa hirotonirea sa intru arhiereu, in Catedrala Mitropolitana din Sibiu (in 21 noiembrie/4 decembrie 1921), a fost instalat la Cluj in 6/19 decembrie 1921, avand atunci varsta de 66 ani. La aceasta varsta unii se retrageau din activitate. Pentru intaiul episcop de la Cluj, de acuma inainte avea sa inceapa o noua viata, plina de realizari.
In cei 15 ani de arhierie, in fruntea noii episcopii, pe care “a zidit-o din temelii”, Episcopul Nicolae Ivan a avut relaizari remarcabile: ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj, intemeierea Academiei Teologice Ortodoxe, cu un local propriu si cu un corp profesoral de elita, obtinerea actualei resedinte arhiepiscopesti, a unui orfelinat si a unui camin preotesc, intemeierea unei tipografii, a unui mare numar de imobile impunatoare, majoritatea fiind achizitionate prin cumparare, intravilane s.a.; a scos la lumina foaia eparhiala “Renasterea”, a ctitorit Biserica “Sf. Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat pe timpul pastoririi sale.
A fost sprijinitor si membru al unor asociatii culturale romanesti, membru in Comitetul Central al Astrei (1898-1919), membru onorar al Academiei Romane, fodator si prsedinte al Bacnilor romanesti “Vatra” din Cluj si “Lumina” din Sibiu; din 1921 a fost membru de drept in Senatul Romaniei.
A desfasurat si o bogata activitate publicistica. Intre lucrarile sale pomenim: “O pagina din lupta noastra pentru existenta”-Sibiu, brosuri “Schite din viata criminala”, “Copilul de suflet”, “O casatorie la tara”, un impresionant numar de articole in “Telegraful Roman”-Sibiu, “Tribuna”-Sibiu, “Foaia Poporului”-Sibiu, “Tara Noastra”-Sibiu, “Gazeta Transilvaniei”-Brasov, “Renasterea”-Cluj s.a.
A trecut la cele vesnice in 3 febrarie 1936, fiind inmormantat cu onoruri naționale, în prezența marilor oameni de stat și într-o atmosferă de adânc doliu, in cripta din subsolul Catedralei din Cluj-Napoca.