Episcopul Nicolae Ivan

Episcopul
Nicolae Ivan

S-a nascut in 17 mai1855, in localitatea Aciliu din judetul Sibiu, intr-o familie numeroasa de tarani mijlocasi. A urmat apoi cursurile primare in Aciliu (1861-1865), judetul Sibiu, Liceul de Stat din Sibiu (1865-1874), pe care l-a absolvit cu calificativul “foarte bine” (in iunie 1874) si Seminarul (Institutul) Teologic “Andreian” din Sibiu (1874-1877), tot cu acelasi calificativ (“foarte bine”).

Dupa absolovirea scolii pomenite , in septembrie1877 a fost numit invatator in Saliste( jud. Sibiu) unde a functionat pana in 1884.
Pomenim faptul ca intre timp s-a casatorit cu Maria Jech, romano-catolica trecuta la ortodoxie (in februarie 1880), iar apoi in 26 octombrie 1880 a fost hirotonit diacon, de catre Mitropolitul Miron Romanul (1828-1898).
Remarcandu-se pe taram cultural-scolar, dar si cu sprijinul cumnatului sau, Dr. Partenie Cosma, directorul Banci “Albina” din Sibiu, a ajuns sa fie hirotonit preot (in 26 octombrie 1884) de catre acelasi mitropolit si numit preot si profesor de Religie la Penitenciarul din Aiud. Aici vreme de sase ani (1884-1890) a desfasurat o intensa activitate “umanitara si romaneasca”, primind elogii si multumiri din partea celor care l-au cunoscut.
La 30 septembrie 1890 si-a dat demisia din acest post, iar incepind cu data de 1 octombrie 1890 a functionat timp de doi ani ca redactor responsabil la “Telegraful Roman” din Sibiu (1890-1892). Ca redactor al acestei vestite publicatii religioase a aparat cu multa darzenie interesele Bisericii si ale Neamulu Romanesc.
De remarcat ca, in sedinta Sinodului mitropolitan din Sibiu, din aprilie 1892, si-a adus un aport de seama la promovarea Hotararii nr. 17/1892 a Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, prin care s-a decis infiintarea unei eparhii noi, pe teritoriul Mitropoliei Ardealului. Aceasta era fixata sa fie la Cluj sau la Dej, in cazul in care autoritatile maghiare s-ar fi opus acestei idei; pana la urma s-a infiintat la Clujin 1921.
In 31 octombrie 1892 i s-a incredintat conducerea protopopiatului Alba-Iulia, dar si functia de preot paroh la parohia centrala din acelasi oras. Aici a fost preocupat nu numai de viata duhovniceasca a credinciosilor sai, ci si de promovarea culturii in randul neamului romanesc (mai ales prin ASTRA), dar si de pastrare a unitatii lui sufletesti.
In noiembrie 1894 a fost numti (in paralel) si ca administrator protopopesc la Orastie. A dus aceeasi politica bisericeasca ca si in protopopiatul Alba-Iulia:
a lamurit preotimea si pe credinciosi de importanta educatiei religioase si morale prin intermediul Bisericii;
a stimulat invatatorii in munca de culturalizare a maselor de credinciosi;
a lucrat cu multa darzenie pentru sustinerea scolilor confesionale ortodoxe in Transilvania;
a constientizat pe romani de insemnatatea pastoririi si apararii fiintei lor nationale s.a.;
In urma acestei bogate activitati pe taram bisericesc si national, la 1 iunie 1897 a fost ales asesor (consilier) economic la Arhiepiscopia Sibiului. Intre realizarile de seama de pe vremea cat a indeplinit aceasta functie se numara ridicarea monumentalei catedrale mitropolitane din Sibiu, precum si a cladirii Academiei Teologice “Andreiene” (azi Facultatea de Teologie “Andreiana” din Sibiu).
Mentionam ca in “perioada siberiana” a fost membru in Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1888) si membru al Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888-1919). Remarcam, de asemenea, faptul ca a fost unul dintre militantii pentru infaptuirea statului national roman (de la 1 decembrie 1918), precum si vicepresedinte al Comitetului Central al Partidului National Roman din Transilvania (1906-1918). Tot prin el s-a implinit visul marelui Mitropolit Andrei Saguna de a se intemeia o episcopie la Cluj.
In sedinta Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, din 15 februarie 1919, a propus reinfiintarea vechii ctitorii a lui Stefan cel Mare, cu sediul de la Cluj. In urma demersurilor facute si dupa ce a ajuns presedinte al Consistoriului eparhial de la Cluj (1919-1921), a depus o intensa munca de doi ani, care a avut drept rezultat reinfiintarea Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului (cu sediul la Cluj), la 22 iunie 1921, legea de intemeiere a ei a fost publicata in “Monitorul Oficial” din 18 iulie 1921; in sinodul prezidat de Mitropolitul Dr. Nicolae Balan al Ardealului a fost ales intaiul episcop al Clujului, asesorul Nicolae Ivan din Sibiu.
Dupa hirotonirea sa intru arhiereu, in Catedrala Mitropolitana din Sibiu (in 21 noiembrie/4 decembrie 1921), a fost instalat la Cluj in 6/19 decembrie 1921, avand atunci varsta de 66 ani. La aceasta varsta unii se retrageau din activitate. Pentru intaiul episcop de la Cluj, de acuma inainte avea sa inceapa o noua viata, plina de realizari.
In cei 15 ani de arhierie, in fruntea noii episcopii, pe care “a zidit-o din temelii”, Episcopul Nicolae Ivan a avut relaizari remarcabile: ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj, intemeierea Academiei Teologice Ortodoxe, cu un local propriu si cu un corp profesoral de elita, obtinerea actualei resedinte arhiepiscopesti, a unui orfelinat si a unui camin preotesc, intemeierea unei tipografii, a unui mare numar de imobile impunatoare, majoritatea fiind achizitionate prin cumparare, intravilane s.a.; a scos la lumina foaia eparhiala “Renasterea”, a ctitorit Biserica “Sf. Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat pe timpul pastoririi sale.
A fost sprijinitor si membru al unor asociatii culturale romanesti, membru in Comitetul Central al Astrei (1898-1919), membru onorar al Academiei Romane, fodator si prsedinte al Bacnilor romanesti “Vatra” din Cluj si “Lumina” din Sibiu; din 1921 a fost membru de drept in Senatul Romaniei.
A desfasurat si o bogata activitate publicistica. Intre lucrarile sale pomenim: “O pagina din lupta noastra pentru existenta”-Sibiu, brosuri “Schite din viata criminala”, “Copilul de suflet”, “O casatorie la tara”, un impresionant numar de articole in “Telegraful Roman”-Sibiu, “Tribuna”-Sibiu, “Foaia Poporului”-Sibiu, “Tara Noastra”-Sibiu, “Gazeta Transilvaniei”-Brasov, “Renasterea”-Cluj s.a.
A trecut la cele vesnice in 3 febrarie 1936, fiind inmormantat cu onoruri naționale, în prezența marilor oameni de stat și într-o atmosferă de adânc doliu, in cripta din subsolul Catedralei din Cluj-Napoca.

Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră pe acest site. Prin continuarea navigării în această pagină confirmați acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close