Asociaţia Română de Istorie a Presei, Universitatea ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului și Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a organizat cea de-a X-a ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei, cu tema Tradiţii ale presei religioase din România. Congresul a avut loc la Cluj-Napoca, în perioada 31 martie – 1 aprilie 2017.

Deschiderea evenimentului a avut loc în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a vorbit despre puterea cuvântului, făcând referire la misiunea importantă pe care o au oamenii de presă.

Puterea cuvântului scris, puterea cuvantului rostit, este extraordinară și nu totdeauna ne dăm seama unde, când și cum poate ajunge cuvântul. De aceea răspunderea jurnalistului este foarte, foarte mare, pentru că jurnalistul de astăzi și de ieri dar și de mâine, poate avea o atitudine profetică, zicem noi, sau o atitudine manipulatoare. Atitudinea profetică: mă folosesc de un cuvânt al profetului Iezechiel, referitor la puterea pe care o are cuvântul scris sau vorbit: în capitolul 33, versetul 2, îl compară pe cel ce este instituit să spună cuvinte, cu un străjer: Fiul omului, rostește cuvânt către fiii poporului tău și le spune: De voi aduce sabie asupra unei țări și poporul țării aceleia va lua din mijlocul său un om și îl va pune străjer, și el, văzând sabia venind împotriva țării, va trâmbița din trâmbiță și va vesti poporul; De va auzi cineva sunetul trâmbiței, dar nu se va păzi, când va veni sabia și-l va prinde, sângele aceluia va fi asupra capului său. Pentru că a auzit glasul trâmbiței și nu s-a păzit, sângele lui va fi asupra lui; iar cel ce se va păzi iși va scăpa viața sa. Dacă însă străjerul a văzut sabia venind și nu a sunat din trâmbiță și poporul n-a fost vestit și va veni sabia și va ridica viața cuiva, acela a fost răpit pentru pacatele lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna strajerului.

Zic eu că străjerul este jurnalistul, ziaristul care trebuie să aibă pozitiv o atitudine profetică și să le spună celorlalți care știu mai puține, ce ar trebui să facă într-un moment sau în altul în împrejurările vieții. Așa ar fi pozitiv.

De multe ori însă, îi vedem pe oamenii care în mod normal sunt cuminți și cu sufletul curat, că sunt manipulați de oamenii care știu să facă acest lucru. Domniile voastre ne-ați spus și explicat aici cum se face acest lucru, dar eu mă folosesc de un cuvânt pe care l-a spus Mântuitorul iudeilor de pe vremea lui. Ei se socoteau foarte corecți din punct de vedere politic și doreau să îi manipuleze pe ceilalți, dar de fapt nu erau așa corecți. În Evanghelia după Ioan, capitolul 8, versetul 44 așadar, le spune așa: Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii. Manipulatorul este un mincinos, și se inspiră de la „tatăl lui”.

Reuniunea a debutat la ora 10.00, în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai”, în prezența a zeci de invitați din țară și străinătate.

În cadrul ceremoniei oficiale au transmis mesaje de salut:  Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”, domnul Cristian Ioan Videscu, secretar de Stat, Departamentul Centenar din Cadrul Guvernului României, conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociației Române de Istorie a Presei și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Academicianul prof.  dr.  Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii  „Babeş-Bolyai” a punctat în cadrul conferinţei inaugurale, „Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană”, faptul că istoria ca discurs este impusă de jurnalişti în gândirea contemporană și aceasta poate fi complet diferită de istoria – realitate, promovată de istorici.

„Limba dacică, prima limbă a lumii”,  „Romanii au învăţat latină de la daci”, „Mihai Viteazul – Ceauşescu avant la lettre”, „Avram Iancu, erou sau criminal?”,  „Filmele istorice româneşti mint” – sunt câteva din articolele date ca exemplu de rectorul universităţii clujene, prin care comunicatorii actuali construiesc realităţi.

A urmat o a doua conferință susținută de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeș-Bolyai”, pe tema „Presa religioasă din Transilvania sec. XIX-XX și receptarea Marii Uniri” (cu accent major pe „Telegraful român”).

La finalul discursurilor oficiale, Asociația Română de Istorie a Presei a conferit Diplome de Onoare unor personalităţi care au sprijinit organizarea congresului, dar și Premiul pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan”, după numele primului român licențiat în jurnalism, în anul 1934, la Sorbona, premiu care a revenit în acest an cunoscutului poet, romancier, eseist şi jurnalist, Horia Bădescu.

La Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj au urmat două zile pline de comunicări și dezbateri pe tema „Tradiţii ale presei religioase din România”. De asemenea, a avut loc adunarea generală a Asociației Române de Istorie a Presei, asociație care împlinește în acest an 10 ani de activitate. A avut loc prezentarea revistei „Tabor” și lansarea unor cărţi ale participanţilor la Congres. Lucrările prezentate la Congres vor fi publicate la Editura „Presa Universitară Clujeană”.

Sâmbătă, 1 aprilie 2017, o parte dintre cei veniţi pentru Congres au vizitat obiective culturale şi turistice din municipiul Cluj-Napoca, iar în jur de 40 de participanți au făcut o excursie de documentare la Mănăstirile Nicula şi Rohia.

Din aceeași categorie

Share This