Evenimentul  cu titlul „Istorie, Memorie, Memorial sau cum se construiește un miracol”, a avut  loc în contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor ortodoxiei în perioada regimului comunist.

Întâlnirea cu Ana Blandiana a debutat la ora 18:00, în Aula Facultății de Teologie Ortodoxă, de pe strada Episcop Nicolae Ivan. În deschidere, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a adresat învitatei un cuvânt de bun venit, exprimându-și de asemenea recunoștința și aprecierea față de cunoscuta scriitoare.

În cadrul conferinței, invitata și-a exprimat bucuria reîntâlnirii atât cu ierarhul locului, cât și cu studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, loc în care se află, ca invitat, pentru a doua oară. Ana Blandiana a prezentat auditoriului câteva din ideile care au stat la baza formării memorialului de la Sighet, iar apoi a vorbit celor prezenți despre volumul apărut cu numele lui Romulus Rusan, „Istorie, memorie, memorial sau cum se construiește un miracol”.

Potrivit scriitoarei, este vorba despre un volum cuprinzând articole, conferințe susținute în țară și străinătate, interviuri și studii ale lui Romulus Rusan, scrise între 1996 și 2016. Tema comună: Memorialul Sighet,  instituția pe care Romulus Rusan a fondat-o în 1993, alături de Ana Blandiana, și pentru care a lucrat neîncetat, timp de peste două decenii.

În loc de postfață, sunt publicate texte scrise de prieteni, istorici, scriitori, jurnaliști, apărute în zilele și săptămânile de după dispariția lui Romulus Rusan, toate la un loc conturând portretul celui care s-a dăruit pentru ceilalți.

În finalul întâlnirii a avut loc un dialog între cei prezenți și invitata serii, care a răspuns cu plăcere la întrebările tinerilor teologi.

 

La conferința din 10 octombrie au participat studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj, elevi și profesori de la Seminarul Teologic din localitate, profesori și studenți de la alte facultăți clujene.

În încheiere, Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Andrei a evocat câteva amintiri din perioada regimului comunist și a mulțumit invitatei pentru efortul de a fi în comuniune în această seară.

Ana Blandiana s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman.

După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună din Oradea. După instaurarea regimului comunist, preotul a fost arestat ca “dușman al poporului”. Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca.

Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică. După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj. Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica, apoi numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci.

Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu.

Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. În 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice. În 1993 a fost inițiatoare a Memorialului Sighet, iar în 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce până în prezent.

Este membru corespondent al Academiei Române, din 2016.

Din aceeași categorie

Share This