În cadrul ANB 2017 a vorbit și Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop. Academicianul a susținut o prelegere în care a subliniat, printre altele, că Biserica Ortodoxă Română poate să restaureze armonia și unitatea în societatea românească.

Mai departe, a vorbit despre importanța marcării unui secol de la Marea Unire din 1918. Cu acest prilej, anul 2018 în Patriarhia Română este dedicat unității de credință și de neam.

Până în 2018 să învățăm să iertăm, este îndemnul Rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, transmis la finalul prelegerii.

Prezentăm în cele ce urmează mesajul integral al lui Ioan Aurel Pop:

Am ascultat înfăptuiri deosebite pentru anul 2016 care ne umplu inima de bucurie. Suntem în 2017 și, așa cum Preafericirea Sa a spus aici la început, ne pregătim pentru marele praznic și de credință și de unitate națională 2018. Constatăm că ne trezim și suntem în plină dezbinare. Vreau să vă reamintesc că este un an încă înaintea noastră până vine ziua de 27 martie, noi suntem acum în februarie 2017, și nu ne-am gândit cum să începem marea sărbătoare a unității. 27 martie a însemnat unirea Basarabiei, este prima provincie care a venit înapoi în țară.

2018 este anul unității de credință și de neam proclamat de Biserica Ortodoxă Română. Plecând de la asta, cred că în aceste momente, în lunile care vor veni, Biserica Ortodoxă Română și poate și Academia Română, ca instituții principale de spiritualitate și de cultură ale acestei țări, ar putea să se ofere în această societate dezbinată să reinstaureze armonia, unitate, coeziunea, eliminarea acestei diviziuni care este bună până la un punct că uneori dacă ne divizăm ne putem uni mai bine mai târziu, dar nu este bine să sărbătorim unirea neuniți.

Abordarea specificului provinciilor istorice se face în aceste zile și în aceste luni parcă mai apăsat decât odinioară. Eu știu că țara asta s-a format din țări. Am fost capabili de 100 de ani să avem o țară mare și respectată și eu văd acum gelozii și rivalități locale. Un coleg din Ardeal mi-a zis zilele trecute, foarte înverșunat și tulburat, că nu se mai uită la o televiziune că nu se dă temperatura la Cluj care este al doilea oraș al țării. Și până televiziunea aia nu dă temperatura zilnică și la Cluj și le dă la București și Constanța el nu se mai uită la televizor. Vreau să spun că oamenii încep să gândească, după părerea mea, sucit și deformat.

Cum văd eu îndeplinirea concretă a acestui rol și unificator și un rol de semănător al Bisericii noastre, semănător al armoniei? Nu numai să facem simpozioane, că le putem face multe, dar când sunt foarte multe nu își mai ating scopul. Avem scriitorii noștri creștini de la Gala Galaction și Vasile Voiculescu uitați care pot fi puși sub semnul unirii. Avem istoricii creștini, vă dau doi din Ardeal: Silviu Dragomir și Ioan Lupaș. Și ei aproape uitați. Cu rol mare la Sibiu, Cluj și Timișoara. Avem artiști plastici creștini, avem compozitori și interpreți de muzică extraordinară.

Mi-a spus Ion Bocșa zilele trecute că noi avem în România mai multe colinde decât toată Europa la un loc. Avem compozitori culți de colinde și câteodată le dăm, dar nu le mai pomenim numele. Ei au contribuit, cred, la realizarea unității. Dacă facem prea puțin, se pierde ideea de unitate. Dacă facem prea mult o stricăm. De aceea, cred că cu sinceritate, cu dăruire și cu sentiment putem face ca adevărul să ajungă acolo unde trebuie, numai că adevărul nostru este relativ, iar cel dumnezeiesc este absolut. Și cum putem suplini treaba asta: prin sinceritate și mai ales prin bunătate. Am ajuns într-o țară în care noi judecăm și nu lăsăm pe Judecătorul Suprem. Noi judecăm și uităm să mai și iertăm. Cred că acum este momentul ca până în 2018 să învățăm să iertăm.

Din aceeași categorie

Share This