Maestrul Dumitru Fărcaș a fost chemat de Dumnezeu. Îți este foarte greu ca în asemenea momente să-ți găsești cuvintele cele mai potrivite. De aceea ne folosim de Sfânta Scriptură, care ne spune că „un nume bun este mai de preț decât bogăția; cinstea este mai prețioasă decât argintul și aurul” (Pilde 22,1).

Fără el Clujul e mai sărac, Transilvania noastră pe care a iubit-o, și, de ce nu?, România pe care a prezentat-o cu cinste pe toate meridianele globului, sunt mai sărace. Dar, după crezul nostru creștin, punem preț pe ceea ce ne spune Domnul Hristos: „Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11, 25-26).

După ce am aniversat în această primăvară împlinirea a optzeci de ani de viață, participând la spectacolul omagial al cărui amfitrion a fost, la câteva zile, m-a vizitat la Mitropolie și am avut o convorbire atât de frumoasă că nu o s-o uit niciodată. Ne-am întâlnit pe aceeași lungime de undă și admiram profunzimea și dăruirea lui în slujirea spiritualității noastre, pe care a făcut-o ca nimeni altul. Ca și el, și eu iubesc folclorul nostru, fără să am darul pe care Dumnezeu i l-a dat lui; și el ca și mine iubea nețărmurit valorile noastre autentice și rădăcinile ne sunt în aceleași ținuturi.

Îl prețuia pe Ioan Alexandru, pe care îl prețuiesc și eu, și am recitat împreună poezia „Clopotarul”. O fi fost o premoniție?! „Acolo-n Transilvania în satul meu, / Voi fi purtat de alții într-o seară/ Și așezat pe deal în țintirim/ Adăugat la neamul de sub țară./ Să-mi facă petrecanie ca la țărani/ Și un bătrân mă spele la fântână? Mă-nfășure în pânză de cânepă de-o fi/ Și o făclie-n mână mi se pună”. Dorul Maestrului Fărcaș se va împlini: va fi înmormântat la Groși, adăugat la neamul său…

Pe lângă faptul că taragotul său este de neînlocuit, recita foarte frumos. De aceea și necrologul meu l-am început cu versuri de Octavian Goga, pe care îl iubea: „Ca valul vremilor ce curg / Atâtea cântece s-au dus, / Și valul vremilor ce curg / Atâtea cântece-a răpus…

Acum când, plâns de noi toți, s-a mutat la Domnul, ne exprimăm compasiunea noastră față de familia sa și față de toți cei ce l-au prețuit.

Dumnezeu să-l odihnească!

 

ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și

Mitropolit al Clujului, Maramureşului și Sălajului

Share This