Mănăstiri

Hramuri: Sfânta Troiță și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei
Data hramului: 14 septembrie
Obște: călugări
Localizare:  sat Feleacu, cod poștal 407270, județul Cluj
Telefon: 0264,237.257
email:  mail.manastirea-feleacu.ro
web:  www.manastirea-feleacu.ro
Stareț: Protos. Alexandru Ghenț
 

In timpul functionarii mitropoliei presupunem ca unul din ierarhii felecani, cum era si firesc, a intemeiat Manastirea Sfanta Troita, asezamant monahal ce a fiintat in partea de sud-est a satului pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Cea mai veche atestare a calugarilor felecani si implicit a Manastirii Sfintei Troite, dateaza, din cercetarile de pana acum, din anul 1581.Un alt document din anul 1597, relateaza ca in acel an calugarii avusera nevoie de 4.000 de sindrile si cateva barne. Daca nu este vorba de o reparatie necesitata de un accident, atunci schimbarea materialelor de constructie, a acoperisului in mod special, ca urmare a trecerii timpului, lasa sa se inteleaga ca inceputul constructiei manastiresti se facuse in urma cu aproape 50 ani, fapt ce antedateaza manastirea pe la anul 1550. In 1643 este consemnata pentru intaia oara la Feleac o calugarita. Cercetarile arheologice desfasurate in anii 1988-1990 de catre Dr. Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Vadului, Feleacului si Clujului si al Academiei Romane au redat circuitului stintific importante date privind viata si dezvoltarea acestui insemnat centru monahal si de cultura veche romanesca. In sectiunile sapaturilor arheologice au aparut urmele fundatiilor bisericii de lemn, locas de cult ce avea un plan treflat, prototip de lunga utilizare in arhitectura manastireasca din Moldova.

Modesta ca dimensiuni, biserica Manastirii Sfintei Troite, se compunea din absida altarului, in partea de rasarit, apoi naosul cu absidele laterale spre nord si sud (dintre care vizibila in sapatura arheologica a fost doar cea din partea de sud) si pronaosul. In interiorul absidei rasaritene se afla o masa a altarului din piatra profilata, iar pe lespedeaa acesteia, pe grosimea blatului, era incizata o inscriptie slavona, ce mentiona probabil hramul, data sfintirii sau de ce nu, ctitorul. Din pacate acest text s-a pastrat doar fragmentar.

In partea nordica a bisericii s-a regasit o alta fundatie de piatra seaca, pe care o banuim ramasa de la clopotnita lacasului. In jurul clopotnitei si a bisericii, mai ales in preajma altarului, dar si in interior, au fost identificati circa 18 monahi. Inventarul mormintelor este extreme de sarac, sau gasit doar sireaguri de matanii din os si samburi si un galon cruciform din panza cu fir.

Alaturi de biserica de lemn era un complex de cladiri din paianta sau lemn, construita in diferite etape, care au fost folosite ca locuinte, chili, ateliere si alte anexe manastiresti.

In prima jumatate a secolului al XVI-lea, manastirea este amintita in documentele vremii de mai multe ori, in anul 1643 mentionandu-se prezenta aici a unor calugarite. Spre sfarsitul aceluias secol era daruit manastirii un manuscris slavon cuprinzand Faptele Apostolilor de catre calugarita Magdalena:

“IN NUMELE TATALUI SI A FIULUI SI A DUHULUI SFANT AMIN. CU VREREA LUI DUMNEZEU, ADICA ACESTA SFANTA CARTE ANUME PRACSEV O CUMPARATU CALUGARITA ANUME MAGDALENA PENTRU PACATELE SALE SI PENTRU RODL MIEU SA FIE LOR POMANA IN VECI SI O DAT LA SFANTA MANASTIREA FELEAGUL, UNDE ESTE HRAMUL SVINTII TROITE. IATA EU LAS ACEASTA CARTE IN MANASTIRE SE N-AIBA NIME A O CLATI DIN LOC, IARA DUPA MOARTE(A) ME(A), SE AIBA GRIJE DE DANSA CINE VA FI PURTATOR (DE GRIJA) MANASTIREI; CAN(D) SE VA STRACA, SA O DIREAGI SI CINE O VA CLATI DE LA SFANTA MANASTIREA, AU CALUGAR SAU POPA SAU DIAC SAU FIE CINE, ACELA OM SA HIE TRECLIAT SI PROCLIAT DE 318 DE SVINTI PARINTI SI SA HIE CA SI IUDA SCARIOTATKII; IN ZILELE LUI APAFFI MIHAI CRAI SI MITROPOLIT SAVA BRANCOVICI, VOLEAT 7189 (=1680), MSTA IULIA DHIA 29”

Viata Manastirii Sfintei Troite de la Feleac a continuat si in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in primele decenii functionand aici un mic scriptoriu in care copia carti liturgice ieromonahul Eustatie Rus. O insemnare a acestuia pe un manuscris mentioneaza cartile copiate in anul 1716:

“APOSTOLII SI EVANGHELIA PESTE TOT ANUL PE DUMINECELE, IMPREUNA CU EVANGHELIA… SI INVIERILE, ASISDEREA SI PE ZILE PROASTE, INTRU SAPTAMANA SI LA PRAZNICELE MARI (DE) OBSTE CU EVANGHELII, UTRENII. IZVODITA PRE LIMBA ROMUNEASCA DIN IZVOD… PRIN OSTENEALA INTRU IEROMONASI NEDESTOINICULUI EUSTRATIE RUS, IN SVANTA MANASTIRE(A) FELEACULUI , ROCU 1716, MSTA SEPTEVRIA 26”

Un document pastrat in Arhivele Statului din Alba-Iulia referitor la Manastirea Sfanta Troita din Feleac este scrisoarea protopopului Teodor Mehesi din Cluj-Manastur,ca raspuns la circulara trimisa de Ignatie Darabant de la Episcopia Blajului. Prin circulara trimisa de episcopie, ca urmare a ordinului imparatului Iosif al II-lea din 22 decembrie 1782, prin care erau desfintate toate ordinele calugaresti din Imperiul Habsburgic cae duceau o viata contemplativa, se cerea un raport despre starea si averea manastirilor din protopopiatul Cluj-Manasturului. Protopopul Teodor Mehes, raspunzand la circulara in 11 februarie 1783, trece in revista averea Manastirii Feleacului, alaturi de a altor manastiri din regiune. Acest inventar, chiar daca este sumar, fara detalii, ne sugereaza imaginea interiorului modest ai biericii manastiresti.

Textul documentului din 1783, amintit mai sus incearca o argumentare a necesitatii pastrarii bisericii fostei manastiri Sfanta Troita, deoarece “SATUL S-A LATIT CU CASELE TOCMA IN MANASTIRE SI BISERICA DIN SAT E MICA LA ATATA MULTIME CATA IASTE ACUM IN FELEAC; SI PANA ACUMA INCA MULTI AU UMBLAT DUMINICILE SI IN SARBATORI TOT LA MANASTIRE, SI AR FI BINE SI SCOALA SA FIE LA ACEA MANASTIRE”.

Din pacate sfarsitul asezamantului manastiresc de la Feleac a fost semnat de catre autoritatile habsburgice peste doi ani, in 1785.

Reanfintarea Manastirii Sfanta Troita de la Feleac s-a decis in anul 1991 prin vrerea enoriasilor felecani si la cererea Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului, in vremea pastoririi arhiepiscopului de vesnica pomenire Teofil Herineanu, care in 1992 ia hotararea ca manastirea noua sa nu fiinteze pe vechiul amplasament, ci chiar in mijlocul parohiei Feleacu dorind ca in viitorul complex monahal sa fie compusa insusi biserica arhiepiscopala pentru a evidentia mai mult importanta acesteia pentru Feleac si pentru istoria Bisericii Ortodoxe Romane.

In vara anului 1993, luna august cu binecuvantarea I.P.S Bartolomeu, noul arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, Prea Sfintitul Irineu Bistriteanul oficiaza slujba de sfintire a locului si a pietrei de temelie pentru noua biserica, in imediata apropiere a bisericii arhiepiscopale, pe un alt amplasament, langa vechea casa parohiala, devenita si staretie.

Conducerea manastirii de la Feleac si a parohiei Feleacu ii este incredintata ieromonahului Alexandru, care - impreuna cu Consiliul Parohial – ia jugul greu dar placut al zidirii noii manastiri.

Hramul era acelasi ca al manastirii de mult apuse: Sfanta Troita.

Pentru proiectare ne-am indreptat catre Institutul de Proiectari Cluj-Napoca cu gandul sa ne randuiasca Dumnezeu arhitectul potrivit pentru pretentiile lucrarii noastre care trebuia executata cu priceperea mintii, dar si cu smerenia sufletului. Ideea proiectarii unui asezamant monahal la Feleac a fost primita, cum numai un moldovean de-al lui Stefan cel Mare putea s-o primeasca, de directorul de atunci al Institutului, Domnul Ion Donisanu, venit in Cluj tocmai din Radasenii Falticenilor. Truda proiectarii obiectivelor Complexului monahal de la Feleac o incredinteaza arhitectului Ioan Arboreanu, un alt moldovean infiat de Cluj, iar Proiectul de rezistenta il atribuie inginerului Gheorghe Marita.

In arhiva Manastirii noastre pastram pentru vesnicie Actul de Donatie intocmit de arhitectul Donisanu, prin care Institutul ofera Manastirii in dar tot ce tine de proiectare.

Complexul monahal cuprinde urmatoarele obiective: Biserica mare cu hramul Sfanta Troita, Paraclisul manastiresc cu hramul Sfantului Voievod Stefan cel Mare al Moldovei, corp de chilii cu turn de intrare in incinta, staretie si casa parohiala, turn clopotnita, poarta de intrare, altar de vara, Casa Muzeu si imprejmuire cu zid din piatra.

Manastirea are o biblioteca ce insumeaza cca 3.000 volume.

CASA MUZEU

Este o reconstituire de casa felecana din secolul XIX. S-a folosit ca model casa Rozaliei Cioplea, construita in anul 1870. S-a dorit o astfel de casa muzeu din doua motive:

Primul ar fi cel legat de numele ilustrului profesor Stefan Micle (1820-1879) nascut in Feleac dar a carui casa natala nu s-a pastrat de-a lungul vremii. In memoria lui, enoriasii au ridicat un bust de bronz in apropierea bisericii Voievodale si un obelisc care marcheaza locul unde a fost casa in care s-a nascut acesta.

Al doilea motiv este acela legat de dorinta celor de astazi de a pastra tezaurul etnografic felecan. Reconstituirea s-a facut in anii 2008-2010.

Muzeul si cimitirele

In tribunade deasupra pronaosului, prin anii 1960-1964, in vremea preotului paroh Nicolae Nicoara si prin multa purtare de grija a domnului Academician Marius Porumb, s-a organizat un mic muzeu cuprinzand cateva icoane pe sticla, niculene, si mai ales un numar de tiparituri vechi dintre care amintim frumoasa tiparitura iesita de sub teascurile tipografiei din Bucuresti, EVANGHELIA din 1682 a lui Stefan Cantacuzino, cumparata pentru locasul de cult prin 1688 de "Macavei si Nicola Toma din Fileag, de la popa Iosif tipograf Rusu, pintru douazeci si tri de florinti, si o dat in mana lui popa Toader din Feliag".

Intre cartile din patrimonial bisericii se afla si tiparituri ramnicene ca TRIODIONUL din 1731 sau ANTOLOGIONUL aparut in 1737. Remarcam de asemenea mai multe tiparituri blajene ca STRASTNIC aparut in 1753, PENTICOSTARION din 1768, MINOLOGHION din 1781 sau OCTOIH din 1792. Semnalam prezenta in colectia muzeala a trei lucrari datorate lui Petru Maior, aparuta la Buda: PROPOVEDANII LA INGROPACIUNEA OAMENILOR MORTI, DIDAHII ADECA INVATATURA PENTRU CRESTEREA FIILOR, ambele aparute in 1809 si PREDICI, partile I-III, aparute in 1810-1811.

Cimitirele sunt in numar de cinci. In fiecare, sapand un mormant nou, ies la lumina oseminte vechi. In cel de langa biserica, intre altele sunt trei cruci vechi de piatra, pe care poti citi: AICI SE ODIHNESCU TOMA POPU PAROCU IN FELEACU, NASCUTU IN 1799, HIEROTONITU IN 1823 SI MORTU IN 1877 AUG. 10.

Pe cea de-a treia: AICI PAUZEAZA IN DOMNUL VARTOLOMEU POP UN ADEVARAT PARINTE SI FISOF NATURAL A CARUI RARA INTELEPCIUNE MANTUI COMUNA FELEAC DE FURIILE REVOLUTIUNII ANULUI 1848.

Manuscrise

In epoca lui Stefan cel Mare, biserica mitropoliei din Feleac a fost inzestrata cu carti manuscrise, ce reprezentau in acele vremuri mari valori. Dintre acestea se pastreaza la Biblioteca Centrala Universitara “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca un LITURGHIER slavon, datat pe baza calendarului in anul 1481, scris pe hartie si avand frontispicii decorate la inceputul capitolelor.Motivele decorative ale frontispiciilor, in special de la primul si de la al treilea capitol, resimt legatura cu centrele de miniaturisti din Moldova, chiar daca se presupune ca acest LITURGHIER a fost copiat in Transilvania, probabil chiar in localitatea din vecinatatea Clujului.Despre cel de-al doilea manuscris de la Feleac, TETRAEVANGHELIARUL din 1488, cunoscut pentru importanta inscriptiei referitoare la zidirea bisericii in timpul arhiepiscopului Daniil, precum si pentru faptul ca a fost ferecat in scoarte de argint in 1498 de catre vistiernicul Isac, profesorul Virgil Vatasianu presupune, pe buna dreptate, ca acesta poate fi un produs al atelierelor moldovenesti.Coperta de argint a TETRAEVANGHELIERULUI de la Feleac, publicata de Nicolae Iorga, reprezinta scena DEISIS, asezata in trei arcade, in centru tronand Iisus Hristos, in stanga Maica Domnului, in dreapta Sfantul Ioan Botezatorul, iar in cele patru colturi, in mediane prezentati in bust, apar evanghelistii cu carti in maini.

 

 

Ultimele Ştiri

Contact

Adresa                                                                                    

 

               Programul de lucru al
   IPS  Arhiepiscop si Mitropolit ANDREI 


Luni: 

    8-10: Ședința Permanței Consiliului eparhial
    10-14: Program de lucru cu colaboratorii
Marți: 
    Ieșiri pe teren și vizite pastorale
Miercuri: 
    10-15: Program de audiențe cu publicul
Joi: 
    Ieșiri pe teren și vizite pastorale
Vineri: 
    10-15: Program de audiențe cu publicul